duminică, 26 octombrie 2014

Povestea lor


     Cand am citit pentru prima data scrisorile unor oameni care s-au iubit, au suferit, au plans, au urat, au ras - ca si mine - adunate in volumul "Dulcea mea Doamna/Eminul meu iubit. Corespondenta inedita Mihai Eminescu - Veronica Micle" - m-a speriat indiscretia, dorinta noastra de a afla neaparat, de a scotoci in intimitatea cuiva. Volumul a aparut in 2000, la 150 de ani de la nasterea poetului. Si a femeii iubite. Contine scrisori despre care nu s-a stiut nimic pana la aceasta aparitie. Corespondenta a fost pastrata intr-un seif din strainatate de catre urmasii Veronicai, ultima detinatoare fiind stranepoata acesteia.
     Femeia "care radea frumos, canta ca un inger", avea parul blond, ravasit si cei mai senini ochi albastri, era si foarte inteligenta. Sclipitoare. Scria si ea poezii, dar s-a pastrat mereu in umbra poetului iubit.
     Orfana de tata, a trait intr-o saracie lucie, dar a fost eminenta la scoala. Frumusetea si sclipirea gandului l-au atras pe profesorul ei, Stefan Micle, care o si cere de sotie. Se casatoreste la 14 ani cu un barbat cu 30 de ani mai mare. Copilarie sfasiata. Iubire? Doar mult respect pentru barbatul care a scapat-o din mizerie si a educat-o cu grija paterna.
     La 22 de ani - cand l-a intalnit pe Eminescu la Viena - avea deja doua fiice. O mama tanara a descoperit iubirea - farmecul plimbarilor, bataile rapide ale inimii.
     In 1874 se reintalnesc la Iasi, unde Eminescu frecventeaza salonul literar al Veronicai. Nu se stie cand relatia lor devine intima (1874? 75? 76?), dar la 29 de ani (cand ramane vaduva) - Balauca ar putea sa se casatoreasca cu poetul "pururea dus pe ganduri", tandru si furios, suav si nebun de gelozie.
     "Prietenii", departarea si banii au impiedicat oficializarea legaturii. Unul dintre prieteni e chiar Titu Maiorescu. Marele critic o cunostea pe Veronica de cand era eleva. Predand la scoala unde ea invata, a fost banuit de legaturi indecente cu o profesoara, iar fata a depus atunci marturie impotriva lui. Normal ca n-a uitat niciodata si s-a razbunat impiedicand subtil casatoria. Banii. Mereu banii. Atunci si acum. Veronica abia primise pensie de urmasi pentru a-si educa cele doua fete (s-a ambitionat sa le dea la scoli pentru a nu fi nevoite sa-i calce pe urme casatorindu-se nepotrivit) si n-ar fi vrut sa o piarda, mai ales ca Eminescu castiga infim, neputand sa sustina o familie.
     Cele mai dulci clipe din viata lor cred ca au fost cele din Viena, momentele intalnirii, si cele petrecute la Varatec. La manastire si in jurul ei erau rasfatati de aer, soare, plante, padurea de argint si de Dumnezeu...
     La inmormantarea poetului iubit, ziarele au scris ca o femeie misterioasa i-a pus pe piept o delicata cununa din flori de nu ma uita.





     Aceeasi femeie misterioasa s-a retras la Varatec, unde dupa 50 de zile, in culmea depresiei, se otraveste cu arsenic. Doctorul afirma ca l-a baut cu "lacomie hotarata", probabil decisa sa-si reintalneasca iubirea in alte lumi. Mai blande...
     Corespondenta lor e pentru noi literatura...
     Dragostea lor... poveste.
     Dar toate aceste intamplari minunate si cumplite au fost - pur si simplu - viata.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu