Spunea pe undeva Marin Preda ca "relief au numai lucrurile negative", in timp ce frumosul si bucuria se dizolva ca baloanele de sapun.
Oare de ce tot ceea ce ne invenineaza prinde radacini in sufletul nostru, in timp ce binele piere? De ce luptam din greu cu raul si nu ne straduim sa cultivam binele?
Traind un eveniment negativ, avivam un cocktail de emotii otravite: frica, furie, vinovatie, ura, dezgust, neputiinta, rusine, dispret... Toate acestea sunt asa de puternice - ca o lava ard si distrug... si, conform unui psiholog, John Gottman, e nevoie ca evenimentele luminoase sa fie de cinci ori mai multe pentru a birui o singura traire intunecata.
Asadar, sarcina unui om intelept nu e sa caute dragostea/fericirea/armonia, ci sa caute si sa gaseasca toate otravurile, obstacolele, temerile din sufletul sau pe care le-a ridicat impotriva Binelui.
… cu cat amintirile sunt mai frumoase, cu atat se uita mai repede imprejurarile in care au avut loc ! Amintirile urate nu se uita atat de usor, ci din contra, raman vii in sufletele noastre, la fel ca si toate detaliile legate de ele! De ce oare …
RăspundețiȘtergereAdevărata fericire, sta în lucrurile mărunte care ne taie respiraţia. Cu toţii suntem ocupaţi să alergăm după fericire. Deşi ne-o dorim cu ardoare, facem totul pentru a o îndepărta. Paradoxal, nu? Fericirea cere timp, simplitate şi aşteptare !
Una dintre micile bucurii ale mele, care îmi umplu viaţa de bine, sunt cărţile. Da, cărţile sunt universul în care îmi place să evadez din cotidianul aglomerat şi ticsit de probleme, griji şi oameni urâţiţi de rău şi nefericire.