Demonul "Ce zice lumea"

     Traim deseori sub influenta demonului "Ce zice lumea"... Atat de speriati suntem de el incat facem tot ce putem pentru a nu-l starni.
     Ce zice lumea ca n-ai ridicat si tu o casa, ca te plimbi teleleu si n-ai pus un ban de o parte pentru batranetea - pe care nici nu esti sigur ca o s-o apuci? Ce zice lumea ca te-ai ingrasat cat China? Dar ce zice cand slabesti...
     Ca sa starpim acest demon, e bine sa intelegem ca aratand cu degetul spre cineva, celelalte degete sunt indreptate spre noi. Acuzand si judecand - ne acuzam si ne judecam...
     Fireste ca exista si oameni frumosi, buni, care te inspira. Dar ei nu dau puteri nebanuite demonului "Ce zice lumea". Cum ii recunosti pe cei care te ajuta sa evoluezi? Simplu...
     In prezenta lor esti tu insati - cu fricile si greselile tale, cu visul tau secret, cu bucuria si tristetea... Cu ei nu te plictisesti si nu te enervezi - te fac sa vrei sa fii mai bun, iti confirma valoarea, nu-ti racaie ranile, nu-ti atata slabiciunile. Iti aduc aminte de adevaratele valori: prietenie, empatie, iubire, curaj. Alaturi de acesti oameni nu ti-e rusine sa visezi. Ei nu cred ca ai tacaneli in cap cand vorbesti despre o casa - undeva pe malul marii, despre o cafenea careia sa-i dai viata, despre bucuria de a nu face nimic. Ei inteleg ca fiecare are dreptul sa-si aleaga drumul si experientele, oamenii langa care vor sa imbatraneasca (si locul), ca fiecare suntem diferiti. Unici. Si chiar in asta sta farmecul vietii.