luni, 1 iunie 2015

La multi ani - copiilor nostri si celui din noi

     Cat dureaza copilaria?
     Pentru unii toata viata.
     Pentru altii - altii se nasc maturi, obositi si plictisiti.
     Unii - din cand in cand - scot globul fermecat al copilariei, il scutura si privesc cu incantare "la ninsorile de altadata".
     Ce vad in globul meu fermecat...
     Copii care n-aveau mobil si se strigau pe afara de sculau tot cartierul... Ba uneori isi chemau si mamele pentru a pari "mama lu' cutaricaaa... cutarica m-a batut!" sau "il lasati pe cutarica pe afara?".
     Fetite care se jucau cu papusi mari (Aradeanca) sau cu niste papusi albastre cu corp moale si fetica draguta din plastic.
     Copii care colectionau surprize de la guma turceasca Tipitip, beau Brifcor, mancau batoane, mentosane, care citeau povesti nemuritoare.
     Fetite care isi dadeau cu rujul verde al mamei, ce se transforma pe buze intr-un rosu absolut si foarte rezistent... Asa ca mama stia mereu cand umblai prin lucrurile ei.
     Copii care stateau la coada la sifoane, bateau covoarele la bara, care jucau "flori, fete, filme, baieti, artisti sau cantareti" sau elasticul, care se loveau mereu la genunchi si se tratau cu frunze de patlagina sau aloe.
     Copii care se desfatau citind programul de revelion. Asa ca "daca doriti sa revedeti":











     "De unde sunt eu? Sunt din copilaria mea. Sunt din copilaria mea ca dintr-o tara." - Antoine de Saint-Exupery

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu