Nu ca n-as visa mereu, ca n-as fi cu capul in nori si ca n-as tanji dupa... ceva..., dar, 10 mai, Ziua Regalitatii, ma duce cu gandul la un loc magic, misterios, romantic, legat profund de regina Maria - Balcicul.
Coasta de argint a fost pictata de zeci de artisti, descrisa in romane, fotografiata si eternizata de prezenta reginei... Umbra ei alba parca se zareste si acum, desi inima i-a fost smulsa cu brutalitate din locul binecuvantat unde se odihnea - Stella Maris (o delicata biserica in stil bizantin).
Balcicul, topit de soare, are un profund aer oriental, dar si o claritate, o unda tamaduitoare, iar gradinile reginei... te scot la lumina... Oricat te-ai cufunda in labirintul de alei peste care potopesc flori si frunze, marea-ti va sclipi in priviri. Se spune ca regina, arhitectii si gradinarii ei au presarat multe simboluri ocrotitoare in edenul de la Balcic, eu am recunoscut doar crucea... Nenumarate cruci te ghideaza de-alungul ratacirii pe aleea de crini, podul suspinelor, gradina lui Allah, labirintul cretan, templul apei, gradina in stil englezesc sau cea a cactusilor. Crucile si albul minaret al Cuibului Linistit, castelul reginei, te farmeca... Si apoi... marea.
Un colt de mare e tot ce-mi doresc, dar marea vazuta de pe terasa castelului e o binecuvantare. Simti cu adevarat ca Dumnezeu e cu tine.
Frumos ar fi ca in mai sa pornim in pelerinaj la Balcic... Sa ne imbatam de aer sarat, fosnete, susure, suspine... Sa ne intoarcem la lumina.
Balcicul este minunat, superb, fermecator, mirific ....
RăspundețiȘtergere