In primul rand, "un ceva" multicultural: rase variate, religii diferite (uniformizate la islam), limbi ca in Turnul Babel si statute sociale deosebite (de la taranca la nobila delicata).
In al doilea rand, un amestec bizar de lux, competitie, munca, voluptate, rivalitate, ura, exotism, intuitie, senzualitate, ambitie, inteligenta si, normal, tragism. Mi se pare ingrozitor sa fii una din sutele de femei ale sultanului. Si, deseori, una cu sanse minime. Avand in vedere ca in harem erau aduse cele mai si cele mai - ca sa iesi in evidenta iti mai trebuiau si alte calitati. Inteligenta in primul rand. Fler, talent, "un nu stiu ce si-un nu stiu cum" - vorba poetului. Cred ca frumusetea simplutelor nu era suficienta.
In mintea mea, imaginea seducatoarei perfecte dintr-un harem cu sute si sute de frumuseti e Scheherezada - femeia care stapanea cuvantul. Povestea. Scheherezada - povestitoarea care il farmeca, seduce, fascineaza pe teribilul stapan doar povestind. Care se salveaza de la moarte - povestind.
Una peste alta - azi, tot romanul (care acum o mie de ani nici nu cuteza a visa) isi poate baga nasul prin "locul interzis" - haremul de la Topkapi.
Palatul a fost ridicat de acelasi Mahomed Cuceritorul prin 1465 si a adapostit generatii de sultani, cu familii cu tot. Cand murea un sultan, toate preferatele sale, insotite de copii si servitori se mutau in alt palat, numit "Casa Lacrimilor". La Topkapi venea noul sultan insotit de mama lui - Valide Sultan - aceasta preluand conducerea noului harem. Pe principiul ca sultan fiind, poti sa ai sute de femei, dar o singura mama, Valide Sultan era stapana absoluta.
"Topkapi" inseamna "poarta cu turnuri", are nenumarate gradini si terase, camere superbe si holuri intunecate, biblioteci, sali de baie, cuhnii, ateliere, curti interioare, fantani - multe sunt deschise publicului, dar si mai multe sunt in continuare interzise.
Cel mai tare m-au impresionat terasele cu vedere la mare. Apoi gradina cu lalele si foisorul din mijlocul acesteia. M-au atras spatiile largi, exterioare... In incaperi ma temeam sa nu aud fosnet delicat de voaluri, zornait cristalin de bratari sau suspine inabusite...
In colectiile de la Topkapi se poate admira un diamant urias, de 86 de carate (cu o istorie destul de incurcata), dar pentru romani, vedeta ramane sabia lui Stefan cel Mare. Spre deosebire de sabiile sultanilor - pline de pietre rare si aurite, a lui Stefan e foarte sobra. Taios de rafinata. Si de o dimensiune neasteptat de mare (o avea legatura cu ceva?).
In fine, locul in care au suferit, ras, iubit, plans, muncit, complotat, murit, povestit sute de ani, mii de oameni... e azi un loc minunat, un parc urias in care te poti rataci, palavragi vrute si nevrute cu prieteni dragi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu