"Cum iti sunt gandurile, asa iti este si viata" - Parintele Tadei

     Va amintiti cum totdeauna calul il intreba pe dragul de Fat-Frumos: "Sa te duc ca vantul ori ca gandul?". Si Fat-Frumos, cat de viteaz si frumos era , alegea mereu vantul, era constient de forta nebuna a gandului... si o evita...
     Spre deosebire de el, noi nu prea mai luam in serios puterea gandului.
     Oameni intelepti ne tot spun ca suntem ceea ce gandim, ca un gand curat are mai mare putere decat orice nevointa (chiar decat postul negru - care mie mi se pare nevointa suprema).
     Gandul rau ataca intreit - pe cel caruia ii este adresat, pe cel care i l-a trimis (legea boomerang-ului), dar si pe noi toti, intreg universul. Gandul e ca o piatra aruncata departe in lac: undele vin si la cel ce a aruncat piatra, se duc si la cel de pe malul celalalt.
     Prezentul este, asadar, rezultatul gandurilor noastre anterioare. Asta e! Dormim cum ne-am gandit/asternut, dar viitorul depinde de ce gandim acum. E in puterea noastra sa-l construim.
     Eu am inceput deja: ma imaginez din ce in ce mai des in casuta noastra alba cu tamplarie albastra de pe tarmul insorit al unei mari calde. Sunt iubita si iubesc. Am marea la picioare permanent. Nu mai tanjesc dupa mirosul ei, il simt clipa de clipa. Nu mai pandesc primavara. E mereu cu mine. La fel toti cei care ma iubesc si pe care ii iubesc, si carora le trimit noian de ganduri bune.

     Vedeti vreo asemanare?