vineri, 25 iulie 2014

Adormirea sfintei Ana, mama Sfintei Fecioare

Azi sa ne rugam mai fierbinte la bunica noastra - a tuturor - Sf. Ana, mama Fecioarei Maria...
     Pe pamant nu i-a fost dat sa-si imbratiseze nepotul, dar sfintele icoane si statui ne ajuta sa ne imaginam minunea din ceruri.



     Cu ajutorul lui Dumnezeu, ne-am inchinat la icoana facatoare de minuni a sf. Ana de la Manastirea Bistrita (8 kilometri de orasul Bicaz). Aceasta a fost primita de doamna Ana, sotia lui Alexandru cel Bun, de la nevasta imparatului bizantin si apoi daruita in 1407 - manastirii Bistrita. Icoana este protectoarea familiei si copiilor, si din cauza deselor procesiuni este foarte deteriorata. Totusi, acest proces nu diminueaza puterea ei divina pe care o simt mereu revarsandu-se asupra familiei mele.




joi, 24 iulie 2014

Imam bayildi



     Cui nu i-ar placea sa traiasca in "hornul unei zane". Unii norocosi o fac: locuitorii si turistii Cappadociei, "hornurile zanelor" fiind formatiuni vulcanice sculptate de ploaie si vant.
     In Evul Mediu - hornurile au fost refugiu pentru crestini - asadar, cele mai multe sunt azi, capele abandonate. Altele au devenit camere de hotel, restaurante sau magazine.









     Pana sa ajung la aceasta destinatie fascinanta - am gatit - imam bayildi - mancare ce s-a bucurat de mare succes in familia mea... mai ales dupa ce i-am adaugat (dupa capul meu) un ingredient magic: piept de pui taiat cubulete.
     Pentru inceput, se taie si se scobesc doua vinete mari, se dau cu sare si se lasa la scurs. Se toaca si se calesc (eu le-am fiert in apa cu sare si condimente): cateva cepe, rosii, doi-trei ardei, catei de usturoi, verdeturi. Plus carnita! Apoi vinetele nerabdatoare de atata asteptare se umplu cu amestecul delicios si se dau la cuptor.
     Simplu si foarte bun! Avand in vedere ca am pus carne - din imam bayildi-ul meu n-a mai ramas nimic.
     Perfect!

miercuri, 23 iulie 2014

Gazpacho andaluz



     Mi-am promis ca in vara asta sa calatoresc cu orice chip... Chiar si culinar...
     Una dintre opriri - Andaluzia... Ce stiu, stiu de pe Wikipedia... Ce-am vazut, am vazut postat de altii... Ce-am mancat, am preparat eu: gazpacho andaluz - reteta fiind preluata dintr-o carte pe care, efectiv, o iubesc: "Carte regala de bucate", scrisa de principesa Margareta a Romaniei.
     Pentru ca Andaluzia este cea mai fierbinte zona de pe teritoriul intregii Spanii - inteleg de ce supele andaluze sunt atat de reci... 
     Asadar, pentru un gazpacho racoritor avem nevoie de: rosii bine coapte, ardei, ceapa, castraveti, usturoi, o lingurita otet de vin (sau mai bine puneti vin - suntem in vacanta!), sare, o lingurita de ulei (reteta e cu ulei de masline, dar eu prefer uleiul din samburi de struguri), apa rece. Se recomanda si cateva felii de paine alba, uscata, inmuiata in apa rece, dar eu am renuntat, propunandu-le degustatorilor mei - crutoane. Totul se mixeaza (cantitatile - dupa preferinte), se da prin strecuratoare si se pastreaza la rece pana la servire. Reteta ne indeamna sa decoram cu felii de oua fierte, dar eu am adaugat si ciupercute coapte, si cubulete de branza de capra. Delicios!
     Putem fi pe Costa de Sol, in Sevilla, Granada, Cordoba - savurand deocamdata doar gaspacho andaluz.

 
                                      

     P.S.: Toti am fost incantati de aceasta supa, doar Capsunel a comentat: "Fara carne???".

duminică, 20 iulie 2014

Sfantul Ilie, simbolul intransigentei

     Viata Sf. Ilie nu inceteaza sa ma infioare si sa-mi arate micimea credintei mele.
     Sfantul sta sub semnul focului - focul care mistuie si Focul Sacru. Prunc fiind, fapturi albe l-au invelit in scutece de foc si l-au hranit cu foc - sub ochii uimiti ai tatalui sau. Focul credintei in unicul Dumnezeu (de altfel, numele sau ebraic se traduce "al carui Dumnezeu este Iahve") l-a determinat sa fie neclintit in lupta cu regii Ahab si Izabela si cu zeii sangerosi la care se inchinau acestia. Desi poporul suferea cumplit - Sfantul Ilie ramane intransigent in hotararea sa: nu deschide cerurile, lasand pamantul prada focului...
     Ahab si Izabela formau un cuplu straniu: regele evreu era coplesit de personalitatea frumoasei feniciene, femeie de o cruzime cumplita - care, se zice, isi sacrificase copilul pentru a obtine protectia zeilor ei.
     Dupa ani cumpliti de seceta, suferinta si generozitatea unei vaduve il determina pe sfant sa se confrunte cu prorocii mincinosi, 850 la numar. Infruntarea are loc pe Muntele Carmel, iar biruinta vine tot prin foc. Strigatele celor 850 de proroci cruzi si falsi nu au niciun rezultat. Rugaciunea profetului determina miracolul pogorarii focului din cer si mistuirea jertfei aduse de sfantul Ilie. Urmeaza un episod sangeros: omorarea prorocilor falsi - intamplare ce releva urmatoarea invatatura: monstrii din noi trebuie ucisi fara mila.

IMAGINI DE PE MUNTELE CARMEL CU STATUIA
SFANTULUI ILIE BIRUITORUL








     Plecarea sfantului sta tot sub semnul focului: un car de foc il ridica la cer, plecand la Dumnezeu si cu trupul si cu sufletul. Ca si Fecioara Maria.
     In timpul secetei - sfantul s-a rugat intr-o pestera de pe raul Kerrith - unde astazi este manastirea Hozeva, in care se afla moastele sfantului roman - Ioan Iacob Hozevitul.

IMAGINI DIN PUSTIUL HOZEVEI





     Sub manastirea Carmelita Stella Maris din orasul Haifa se gaseste o alta pestera - loc minunat ce l-a adapostit pe Sfant.

IMAGINI CU STELLA MARIS SI ORASUL HAIFA






































     Sfantul Ilie si sfantul Ioan Botezatorul sunt singurele figuri din Vechiul Testament cinstite de catre crestini.
     Rugaciunile sfantului Ilie au fost sustinute si de cele alea unor evrei credinciosi care nu si-au abandonat credinta in Dumnezeul cel adevarat. Se stie ca intotdeauna vor exista pe pamant 7000 de credinciosi adevarati pentru care Dumnezeu ne va ierta si pe ceilalti, putin - credinciosii.
     Figura sfantului Ilie apare si intr-un roman cunoscut al lui Coelho - "Al cincilea munte".