"Asa, deci. Vreti o poveste? Va voi spune una. Doar pe aceasta. Sa nu-mi mai cereti altele."
Sper ca ne va spune inca multe povesti - o face atat de bine...
"Si muntii au ecou" este, de fapt, o tesatura de povesti - despre iubire, sacrificiu, durere, familie - povesti atat de triste, dar spuse atat de frumos incat nu devin telenovele.
Interesant este ca figurantul dintr-o poveste devine erou in alta (ca in viata): Abdullah (frate si tata), Parwana (sora cea urata, femeia indragostita, mama vitrega), Nabi (iubit fara speranta de seful sau si iubind-o etern si zadarnic pe sotia acestuia), Markos (doctor devotat si prieten infricosat). Nila Wahdati - este mereu Eroina: Mama, Femeia sofisticata, Idolul, Poeta, Victima. Si personajul meu preferat: frumoasa, sclipitoare, dar mai ales trista.
Tot ca-n viata, oameni au mai multe personalitati - depinde cand si cine ii priveste. De pilda, fratele lui Idris este in ochii unora un afemeiat materialist si neserios, iar pentru altii (fetita mutilata, Roshi) - un inger. Tatal lui Adel este un erou pentru fiul sau si un criminal de razboi pentru afgani. Abdullah - un frate dedicat si delicat, dar un parinte tiran.
O figura feminina apare in toate povestile: Pari - zana, in limba farsi. Ca o zana mica, trista, ea incepe si incheie tesatura povestilor. Bine, de fapt, exista doua Pari: sora, fiica, surori imaginare, matusa, nepoata - amandoua traind sub zodia unui cantecel afgan inganat odata intr-un satuc din pustiu: "Am gasit o zana mica, trista / La umbra unui copac din hartie / Care a fost suflata de vant intr-o noapte."
Ce mi-a mai placut:
"Am invatat ca lumea, in general, nu vede ce se afla inauntrul tau, ca nu da nici doi bani pe sperantele, visele, necazurile tale, care raman ascunse dincolo de piele si oase. Era atat de simplu, de absurd si de crud in acelasi timp! Pacientii mei stiau asta. Vedeau ca mult din ceea ce erau va fi sau putea fi pus in legatura cu simetria structurii osoase, cu spatiul dintre ochi... Frumusetea este un dar imens, nemeritat, oferit la intamplare si in mod absurd."
"Ar fi trebuit sa fiu mai draguta cu ea. Asta e un lucru pe care in mod sigur nicio persoana nu il va regreta vreodata. Nu-ti vei spune niciodata la batranete: "A, imi doresc sa nu fi fost draguta cu acel om." Nu vei gandi niciodata asa."
